Relief Relieful comunei Perieti se înscrie în Câmpia Baraganului Central, limitata de râul Ialomita la sud si de râul Calmatui la nord. Teritoriul comunei începe de la sud din albia minora a râului Ialomita si se întinde circa 12 km spre nord, unde se deosebesc: Lunca Ialomitei, la 25-28 m altitudine absoluta, cu un microrelief de forme pozitive (grinduri, movile, drumuri, diguri) si negative (albii serpuitoare actuale sau parasite, privaluri, santuri de irigatii, mici chiuvete lacustre), se desfasoara pe partea stânga a râului cu o latime de 3-4,5 km. În cuprinsul ei se afla sectorul de sosea cu vetrele satelor Paltinis, Stejaru, Perieti si o parte din Misleanu. Terasa de 5-6 m altitudine relativa (fata de lunca) dezvoltata numai pe partea stânga a Ialomitei, colmatata de aluviunile râului, adaposteste o apa statatoare, Balta Schiauca. Pe aceasta terasa se afla traseul CFR si parte din satele Fundata si Misleanu. Podul de câmpie al Baraganului Central, se ridica la peste 40 m altitudine absoluta, cu 10-12 m deasupra terasei. Înclinarea usoara în sens transversal si longitudinal asigura posibilitatile de irigare. Solurile sunt de doua categorii: aluvionare pe lunca si cernoziomuri în rest, ambele fertile, usor mecanizabile. Pânza de apa freatica se gaseste la o adâncime mica pe timp ploios, scazând pe timp de seceta, variind între 1-4 metri. De asemenea la o adâncime mai mare, 200 m, se gasesc izvoare bogate în sulf. Clima este temperat continentala cu diferente mari de temperatura de la vara la iarna. Temperatura medie anuala este de 11 grade, iar temperatura medie a verii este de 23 grade. Iarna sunt frecvente inversiunile de temperatura (mai frig decât în dealurile pericarpatice), iar vara domina aici una din cele mai toride zone de stepa din tara noastra. Frecventa medie a zilelor de iarna (sub 0 grade), este de -30,40 grade, iar a celor tropicale de 50 de grade. Ploile sunt neregulate, uneori foarte abundente, însotite de descarcari electrice. Vântul dominant este crivatul de la N si NE, cu viscole naprasnice, care întroienesc sau spulbera zapada. Vara predomina astrul de la V si S-V, aducator de seceta. Faleza de la sud de Ialomita, protejând întrucâtva satele din lunca fata de curentii din sectorul sudic, este consecvent atacata, ruinata de curentii nordici care prin ricoseu produc efecte specifice si pe fundul vaii. Precipitatiile anuale nu ating 50 ml în luna cea mai secetoasa (februarie), sunt 20-30 ml, iar în luna cea mai ploioasa (iunie) între 70-80 ml. Aceste valori indica o carenta generala a precipitatiilor (ploi torentiale, secete prelungite). De aceea sunt absolut necesare lucrarile de hidro-amelioratii pe scara întinsa. Clima este continentala, de câmpie stepica, de tip baraganean. Hidrografia este dominata de râul Ialomita cu albie sinuoasa, având 60-80 m largime, cu malurile abrupte si înalte de peste 3 m, cu adâncime de 1 m pe firul apei, cu debit multianual de 40 m.c/sec. Inundatiile râului în mod exceptional (1942, 1954, 1972) por sa atinga proportii catastrofale, marind debitul maxim cu asigurare de 1 % pâna la peste 20 de ori (890 m.c/sec) si inundând majoritatea vetrei satului Perieti. Combaterea revarsarilor s-a facut pe plan local, obtinându-se corectarea regimului de viitor. Apele statatoare sunt provenite din vechile cursuri ale Ialomitei. Pe terasa se înscrie lacul Schiauca, lung de circa 3 km de la N la S, lat de 150 m si adânc de la 1 la 5 m. Lacul, în suprafata de 100 ha este alimentat de pânza freatica dulce - utilizat pentru piscicultura. Apele subterane, freatice, sunt cantorate la 3-6 m în lunca si la 5-8 m pe terasa. Flora - de-a lungul Ialomitei cresc salciile, plopii, catinele. În partile de E si V de sat se gasesc doua paduri de foioase în care predomina stejarii, ulmul, artarul, carpenul, frasinul si jugastrul. La marginea padurii si în luminisuri cresc arbusti ca: gheorghinul, porumbarul, lemnul câinesc, sângerul, etc. nu lipsesc nici plantele ierboase ca: grâusorul, urzica, vioreaua, ghiocelul, ceapa ciorii. Pe câmp, în nord, în mod spontan cresc ciulinii, scaietii, pirul, palamida, stirul, volbura, coltii babii, macii, traista ciobanului, patlagina. În curtile gospodarilor cresc pomi fructiferi ca; pruni, corcodusi, visini, gutui, vita - de - vie, zarzavaturi; flori ca: zambile, lalele, narcise, crini, tufanica. Cele mai frecvente culturi de câmp în agricultura satului sunt: grâul, porumbul, sfecla de zahar, floarea-soarelui, fasole. În lunca Ialomitei sunt gradinile de zarzavat ale CAP-ului si IAS-ului. Fauna este specifica zonei de stepa, fiind reprezentata prin rozatoare (soareci, sobolani, hârciogi, popândai, iepuri), cârtite, pasari (ciori, vrabii, ciocanitori, cotofane, erete, bufnita, cucuveaua, cucul, privighetoarea, pupaza, cocostârcul, rândunica, berzele), în malul lacului Schiauca. Lumea acestor animale este favorizata datorita padurilor de lânga sat. În padure sunt aduse spre înmultire animale: caprioare, fazani, mistreti. Hidrografia - în partea de sud a satului curge râul Ialomita, cu meandre care au suferit unele schimbari în vatra satului. Astfel, în partea de vest, unde din cauza formarii unui mal concav, o parte din vatra satului s-a erodat, cursul apei s-a apropiat mult de drumul comunal. În urma cu 30 de ani, în aceasta parte pe unde curge acum râul Ialomita erau curtile unor gospodari. În acest sector s-au facut lucrari de consolidare ale malului. Tot aici, s-a consolidat si o pasarela pentru trecerea locuitorilor pe malul drept al Ialomitei în satul Ghimpati, comuna Ciulnita, în locul unui pod pe vase, mai în amonte de actuala pasarela. La nord de satul Perieti se afla lacul Schiauca cu apa sarata, iar de jur împrejurul satului se afla crivai. Prin padurea din estul satului trece o vale mai larga care atesta un cot mai vechi al râului Ialomita. Crivaile au apa din ploi, sau trasa din Ialomita cu ajutorul motopompelor pentru irigatii. În anii ploiosi s-au format mai multe grifoane care au diminuat atât lacul Schiauca, precum si crivaile. Pânza de apa freatica se gaseste la adâncime de 1-4 m, gustul apei fiind amar, salciu sau sarat. Alimentarea cu apa a locuitorilor se face din câteva fântâni cu apa buna.