Istoric Date generale asupra comunei Perieti În legatura cu provenienta denumirii localitatii Perieti, s-a pastrat pe cale orala urmatoarea legenda: "Se spune ca în timpul domniei lui Matei Basarab, în Tara Munteneasca au navalit turcii pe la Braila. Matei Basarab le-a iesit înainte cu oastea si s-au hartuit prin judetul Braila pâna spre seara. Armata turca fiind mai numeroasa l-a determinat pe Matei Basarab sa se retraga pe valea Ialomitei, în paduri. Pe locul unde este satul Perieti, domnitorul a lasat doua tabere conduse de capitanii Lascu si Motîlvan. Matei Basarab s-a retras cu o parte din armata în târgul Slobozia, închizându-se în cetatea sa (în biserica din Slobozia). Ostasii lui Lascu si Motîlvan au aprins focuri mari într-o poiana, dupa care s-au ascuns în padure. Turcii, vazând focurile aprinse au navalit, crezând ca sunt romani. Romanii au iesit din ascunzisuri si luându-i pe turci prin surprindere i-a învins, distrugându-i pâna la unul. Dupa terminarea bataliei, ostile lui Lascu si Motîlvan s-au retras spre cetate pentru a-i raporta domnitorului ca au terminat cu turcii. Mergând prin padure, noaptea, s-au ratacit. Spre ziua au ajuns la Matei Basarab, informându-l pe acesta ca i-au batut pe turci de "i-au periat". I-au mai spus ca au pribegit mult prin padure pâna s-au orientat sa vina spre cetate. Dimineata au venit cu Matei Basarab la locul bataliei cu turcii. Domnul tarii a dat celor doi capitani câte o sfoara de mosie. Pe locul unde a avut loc batalia, a dat voie ostasilor sa faca case, asezare care a primit numele de Perieti, de la lupta cu turcii, ca i-au batut de "i-au periat". Pe locul unde au pribegit a dat voie ostasilor lui Motîlvan sa faca sat si a primit numele de Pribegi (astazi satul Stejaru). Sfoara de mosie a lui Lascu a luat numele de mosia Lascoi, iar a lui Motîlvan de Motîlva." Perietii, satul de resedinta al comunei, este mentionat ca asezare pe malul stâng al râului Ialomita în primul document cartografic de valoare stiintifica "Carte von der grossen und kleiner Wallachey" întocmita de Specht în anul 1790, apoi apare împreuna cu satul Pribegi (Stejaru de astazi) si pe harta teatrului razboiului din Europa din anii 1828-1829, corectata definitiv în anul 1853. Satul Misleanu a luat fiinta prin anul 1860, iar Fundata se construieste datorita unor masuri luate de organele M.A.I. dupa al doilea razboi mondial, în anul 1951. Populatia este provenita initial din ciobanime transhumanta din zona Brailei si a Buzaului, din dealurile subcarpatice si din munti, precum si din partile de sud si de est ale Transilvaniei. De la formele de vietuire nomada ale pastoritului, ea a trecut la agricultura, fixându-se, precum si din palmasii, clacasii împroprietariti (1864). Strâns legate de culoarul ialomitei, unele expuse calamitatilor prin revarsarile pustiitoare, ca majoritatea localitatilor amplasate în lunca, aceste sate nu au înregistrat în timp dezvoltari importante. Variatia nivelului pânzei freatice care se gaseste aproape de suprafata, influenteaza în mod negativ alimentarea cu apa. Datorita acestei situatii satele de mai sus se caracterizeaza printr-un numar redus de populatie, care în majoritate nu ating1000 locuitori (Stejaru - 496, Paltinis - 796, Misleanu - 1098, Fundata - 1276, Perieti - 1832).