|
Istoric |
Date generale asupra comunei
Perieti
În legatura cu provenienta denumirii localitatii Perieti, s-a
pastrat pe cale orala urmatoarea legenda: "Se spune ca în
timpul domniei lui Matei Basarab, în Tara Munteneasca au navalit
turcii pe la Braila. Matei Basarab le-a iesit înainte cu oastea
si s-au hartuit prin judetul Braila pâna spre seara. Armata
turca fiind mai numeroasa l-a determinat pe Matei Basarab sa se retraga
pe valea Ialomitei, în paduri. Pe locul unde este satul Perieti,
domnitorul a lasat doua tabere conduse de capitanii
Lascu si Motîlvan. Matei Basarab s-a retras cu o parte din armata
în târgul Slobozia, închizându-se în
cetatea sa (în biserica din Slobozia). Ostasii lui Lascu si
Motîlvan au aprins focuri mari într-o poiana, dupa care
s-au ascuns în padure. Turcii, vazând focurile aprinse
au navalit, crezând ca sunt romani. Romanii au iesit din ascunzisuri
si luându-i pe turci prin surprindere i-a învins, distrugându-i
pâna la unul.
Dupa terminarea bataliei, ostile lui Lascu si Motîlvan s-au
retras spre cetate pentru a-i raporta domnitorului ca au terminat
cu turcii. Mergând prin padure, noaptea, s-au ratacit. Spre
ziua au ajuns la Matei Basarab, informându-l pe acesta ca i-au
batut pe turci de "i-au periat". I-au mai spus ca au pribegit
mult prin padure pâna s-au orientat sa vina spre cetate. Dimineata
au venit cu Matei Basarab la locul bataliei cu turcii. Domnul tarii
a dat celor doi capitani câte o sfoara de mosie.
Pe locul unde a avut loc batalia, a dat voie ostasilor sa faca case,
asezare care a primit numele de Perieti, de la lupta cu turcii, ca
i-au batut de "i-au periat".
Pe locul unde au pribegit a dat voie ostasilor lui Motîlvan
sa faca sat si a primit numele de Pribegi (astazi satul Stejaru).
Sfoara de mosie a lui Lascu a luat numele de mosia Lascoi, iar a lui
Motîlvan de Motîlva."
Perietii, satul de resedinta al comunei, este mentionat
ca asezare pe malul stâng al râului Ialomita în
primul document cartografic de valoare stiintifica "Carte von
der grossen und kleiner Wallachey" întocmita de Specht
în anul 1790, apoi apare împreuna cu satul Pribegi (Stejaru
de astazi) si pe harta teatrului razboiului din Europa din anii 1828-1829,
corectata definitiv în anul 1853.
Satul Misleanu a luat fiinta prin anul 1860, iar Fundata se construieste
datorita unor masuri luate de organele M.A.I. dupa al doilea razboi
mondial, în anul 1951.
Populatia este provenita initial din ciobanime transhumanta din zona
Brailei si a Buzaului, din dealurile subcarpatice si din munti, precum
si din partile de sud si de est ale Transilvaniei.
De la formele de vietuire nomada ale pastoritului, ea a trecut la
agricultura, fixându-se, precum si din palmasii, clacasii împroprietariti
(1864).
Strâns legate de culoarul ialomitei, unele expuse calamitatilor
prin revarsarile pustiitoare, ca majoritatea localitatilor amplasate
în lunca, aceste sate nu au înregistrat în timp
dezvoltari importante. Variatia nivelului pânzei freatice care
se gaseste aproape de suprafata, influenteaza în mod negativ
alimentarea cu apa. Datorita acestei situatii satele de mai sus se
caracterizeaza printr-un numar redus de populatie, care în majoritate
nu ating1000 locuitori (Stejaru - 496, Paltinis - 796, Misleanu -
1098, Fundata - 1276,
Perieti - 1832). |
|
|
|